Blog SEO · SEO tehnic

Redirecturi 301 și 302: când le folosești și ce greșeli să eviți

Pe scurt

  • Redirectul 301 (și 308) spune că o pagină s-a mutat definitiv; Google îl tratează ca semnal puternic că destinația trebuie să fie canonică.
  • Redirectul 302 (și 307) este temporar; Google îl urmează, dar nu îl folosește ca semnal că destinația ar trebui să devină adresa canonică.
  • Mapează fiecare URL vechi către cea mai apropiată pagină echivalentă, într-un singur pas, nu către prima pagină și nu în lanț.
  • Crawlerele Google urmează implicit până la 10 redirecturi consecutive, dar fiecare pas în plus încetinește încărcarea și crește riscul de erori.
  • Testează cu curl -I sau cu un crawler și păstrează redirecturile cât mai mult timp după o migrare.

Redirectul 301 este un răspuns HTTP care spune browserului și crawlerelor că o pagină s-a mutat definitiv la o altă adresă. Redirectul 302 spune că mutarea este temporară. Pentru SEO, diferența contează: Google tratează 301 ca semnal puternic că destinația trebuie să fie adresa canonică, iar 302 nu îl folosește în acest scop. Greșelile costisitoare sunt alegerea tipului greșit și lanțurile de redirecturi.

Orice schimbare de URL, migrare de domeniu, trecere pe HTTPS sau eliminare de pagini cere o hartă de redirecturi. Când este bine făcută, vizitatorii și crawlerele ajung la pagina corectă, iar semnalele se mută odată cu ele. Când este greșită, apar 404-uri, pagini „soft 404” și pierderi de trafic greu de explicat. Ghidul arată diferențele dintre coduri, cum scrii regulile pe serverul tău și cum verifici rezultatul. Redirecturile curate fac parte din optimizarea SEO tehnică, alături de canonicale și sitemap.

Ce deosebește un redirect 301 de unul 302

Un redirect este un răspuns al serverului cu un cod din familia 3xx și un antet Location, care indică adresa unde trebuie să meargă clientul. Cele patru coduri pe care le întâlnești în SEO:

CodSensCum îl tratează GoogleCând îl folosești
301Mutat definitivSemnal puternic: destinația devine canonicăSchimbare de URL, migrare, HTTPS, www
308Mutat definitiv, păstrează metodaEchivalent cu 301 pentru GoogleAcelași caz, când contează metoda HTTP (POST)
302Găsit temporarNu e semnal de canonicalizare: sursa rămâne, în general, în indicePromoții, teste, redirect după limbă sau locație
307Redirect temporar, păstrează metodaEchivalent cu 302Același caz, pentru API-uri și formulare

Pe lângă acestea, există redirecturi prin meta refresh și prin JavaScript. Google le procesează, dar ierarhia este clară: cele de pe server sunt cele mai sigure, meta refresh urmează, iar cele din JavaScript sunt ultima soluție, pentru că depind de randare. Un meta refresh instantaneu este tratat ca permanent, unul cu întârziere ca temporar.

Un detaliu care încurcă la depanare: dacă site-ul trimite antetul HSTS, browserul poate face singur trecerea de la HTTP la HTTPS și în instrumentele de dezvoltare vezi „307 Internal Redirect”. Nu este o problemă de configurare, ci un comportament al browserului.

Cum tratează Google redirecturile

Conform documentației Google, redirectul permanent este un semnal pentru sistemul de indexare că ținta trebuie să devină adresa canonică, iar în rezultate apare, de regulă, destinația. La redirectul temporar, sistemul de indexare nu îl folosește ca semnal de canonicalizare, deci pagina sursă rămâne, în general, în indice, iar destinația poate fi totuși indexată dacă alte semnale o susțin.

Alte repere utile:

  • Crawlerele Google urmează implicit până la 10 redirecturi consecutive (limita poate diferi la alte produse Google). Peste această limită, URL-ul nu mai este rezolvat, iar Search Console poate raporta o eroare de redirect.
  • Redirectul permanent mută semnalele spre noua adresă, dar nu repară conținutul slab. Dacă destinația nu seamănă cu sursa, ai mutat un URL, nu valoarea lui.
  • După o mutare, Google poate arăta un timp și vechea adresă în rezultate ca „nume alternativ”. Nu înseamnă că redirectul nu funcționează.
  • Redirectul nu înlocuiește corectarea linkurilor interne. Linkurile din site trebuie să indice direct adresa finală, ca să nu treacă prin redirect la fiecare vizită. Detalii în ghidul despre linkuri interne.

Când folosești 301 și când 302

Alege după întrebarea: „se întoarce vechea pagină?”.

Folosești 301 sau 308 când:

  1. schimbi slug-ul unei pagini (de exemplu elimini diacriticele sau cuvinte inutile din URL);
  2. muți site-ul pe alt domeniu sau treci de la HTTP la HTTPS;
  3. alegi versiunea cu www sau fără, sau o formă a slash-ului de final;
  4. unești două pagini care acopereau același subiect;
  5. restructurezi categoriile unui magazin și vechiul URL nu va mai fi folosit.

Folosești 302 sau 307 când:

  1. o campanie sau o promoție trimite temporar vizitatorii către altă pagină, urmând să revii la adresa inițială;
  2. rulezi un test A/B pe URL-uri diferite, pe durată limitată;
  3. trimiți utilizatorii în funcție de limbă sau țară, caz în care este preferabil să oferi și alegere manuală;
  4. pagina este în mentenanță pentru scurt timp.

Dacă ai pus 302 din greșeală și redirectul este de fapt definitiv, Google poate păstra mult timp vechea adresă. O regulă practică: dacă nu te aștepți să dai înapoi mutarea, folosește 301.

Cum scrii redirecturile pe server

Metoda depinde de server. Mai jos sunt cele mai frecvente.

Apache (.htaccess). Prima linie mută o singură pagină; blocul următor forțează HTTPS și versiunea cu www într-un singur pas:

Redirect 301 /servicii-vechi/ https://www.exemplu.ro/servicii/

RewriteEngine On
RewriteCond %{HTTPS} off [OR]
RewriteCond %{HTTP_HOST} !^www\.exemplu\.ro$ [NC]
RewriteRule ^(.*)$ https://www.exemplu.ro/$1 [R=301,L]

nginx. Primul bloc trimite HTTP și varianta fără www către HTTPS cu www, într-un singur pas; al doilea mută o pagină:

server {
    listen 80;
    server_name exemplu.ro www.exemplu.ro;
    return 301 https://www.exemplu.ro$request_uri;
}

location = /pagina-veche/ {
    return 301 /pagina-noua/;
}

WordPress. Dacă nu ai acces la server, pluginurile SEO sau dedicate de redirecturi gestionează regulile din panou. Păstrează o singură metodă; regulile duplicate în plugin și în .htaccess generează lanțuri. Pentru un set mare de adrese, generatorul de redirecturi 301 îți pregătește regulile în formatul potrivit.

Cum afectează redirecturile viteza și bugetul de crawlare

Fiecare redirect este o cerere în plus. Pentru un vizitator, înseamnă timp pierdut înainte ca pagina să înceapă să se încarce; pentru Googlebot, înseamnă o cerere consumată fără conținut nou. Pe un site mic efectul abia se simte. Pe un magazin cu zeci de mii de adrese, lanțurile și redirecturile din linkurile interne pot consuma o parte vizibilă din bugetul de crawlare și pot întârzia descoperirea paginilor noi.

Pe mobil, unde conexiunea variază, fiecare pas adaugă la timpul până la prima afișare, deci se reflectă și în metrici precum LCP, tratate în ghidul despre Core Web Vitals. Soluția este mereu aceeași: o singură treaptă între adresa veche și cea finală, iar linkurile din meniu, din conținut și din sitemap să arate direct spre destinație.

Redirecturile într-un magazin online

Magazinele au o problemă specifică: produsele apar și dispar. Pentru un produs retras, ai trei opțiuni. Dacă există un înlocuitor aproape identic, folosești 301 către el. Dacă lipsa de stoc e temporară, păstrezi pagina și semnalezi disponibilitatea. Dacă produsul a dispărut fără echivalent, o pagină 404 sau 410 este mai corectă decât un redirect spre categorie, iar categoria o poți oferi ca link util în pagina de eroare. Regulile generale ale categoriilor și produselor sunt în ghidul SEO pentru magazine online.

Cum construiești o hartă de redirecturi, pas cu pas

La o migrare sau o restructurare, harta decide cât trafic păstrezi.

  1. Listează toate URL-urile vechi. Folosește un crawl al site-ului, sitemap-ul, datele din Search Console și paginile cu linkuri externe.
  2. Alege pentru fiecare cea mai apropiată pagină nouă. Echivalentul tematic, nu pagina principală. Dacă nu există echivalent, nu forța un redirect irelevant.
  3. Pune regulile într-un singur tabel. Coloane: URL vechi, URL nou, tip (301/302), observații.
  4. Elimină lanțurile. Dacă A merge la B și B la C, scrie A direct către C.
  5. Implementează pe server și corectează linkurile interne, sitemap-ul și canonicalele astfel încât să indice adresele finale.
  6. Testează. Rulează un crawl și verifică manual paginile importante.
  7. Monitorizează în Search Console zilele și săptămânile următoare: erori 404, redirecturi și pagini „soft 404”.

Pașii completi pentru mutarea unui site sunt în planul de migrare fără pierderi SEO.

Cum verifici un redirect

Nu te baza pe ce vezi în browser, pentru că acesta ascunde pașii intermediari și poate folosi cache. Verifică antetele:

curl -sIL https://exemplu.ro/pagina-veche | grep -iE "^(HTTP|location)"

Rezultatul arată fiecare pas: codul și destinația. Un redirect sănătos are, de regulă, un singur pas urmat de un 200. Pentru multe adrese, un crawler (de exemplu Screaming Frog) listează toate redirecturile, lanțurile și buclele dintr-o trecere. În Search Console, inspecția URL arată adresa canonică aleasă de Google și dacă pagina este indexată.

Greșeli frecvente

  • Lanțuri de redirecturi. HTTP către HTTPS, apoi către www, apoi către slash final: trei pași acolo unde ar trebui unul.
  • Bucle de redirecturi. A trimite la B și B înapoi la A; pagina nu se încarcă deloc.
  • Toate paginile vechi către prima pagină. Pierzi relevanța și riști să fie tratate ca soft 404.
  • 302 în loc de 301 la mutări definitive. Sursa poate rămâne mult timp în rezultate.
  • Sitemap cu URL-uri care redirecționează. Sitemap-ul trebuie să conțină adresele finale; vezi ghidul despre sitemap XML.
  • Linkuri interne către adrese vechi. Redirectul funcționează, dar încetinește fiecare vizită și crawl.
  • Ștergerea prea devreme a regulilor. Linkurile externe și bookmark-urile continuă să trimită vizitatori mult timp.
  • Redirect de la o pagină de eroare spre pagina principală. Dacă pagina chiar nu mai există, 404 sau 410 este mai corect.
  • Redirect + noindex + canonical contradictorii. Semnalele trebuie să spună același lucru; vezi canonical și conținut duplicat.

Când NU folosești un redirect

Un redirect nu este soluția pentru tot:

  • Pagini fără echivalent. Pentru un produs retras definitiv, fără alternativă, un răspuns 404 sau 410 este onest și curat.
  • Duplicate cu parametri. Dacă pagina trebuie să rămână accesibilă (filtre, sortări), canonicalul este instrumentul potrivit, nu redirectul.
  • Conținut care există în continuare. Nu redirecționa pagina doar ca să „strângi” autoritate; întâi decide dacă unirea paginilor are sens pentru utilizator.
  • Pagini neindexate din alt motiv. Un redirect nu rezolvă o indexare blocată; cauzele posibile sunt în ghidul despre paginile neindexate.
  • Versiuni de limbă. Nu forța utilizatorii spre o limbă doar după setările browserului; oferă pagini separate pentru fiecare limbă, cu adnotări hreflang, și un selector de limbă.

Concluzie și pașii următori

Redirecturile bune sunt puține, directe și documentate. Începe așa:

  1. Listează schimbările de URL pe care le pregătești sau le-ai făcut deja.
  2. Alege 301 pentru mutările definitive și 302 doar pentru situații temporare.
  3. Construiește harta cu echivalent tematic pentru fiecare URL și elimină lanțurile.
  4. Verifică cu curl -I și cu un crawler, apoi urmărește Search Console.
  5. Păstrează regulile cât mai mult și actualizează linkurile interne.

Dacă pregătești o migrare sau ai moștenit un site cu zeci de redirecturi, îl putem verifica împreună în cadrul serviciului de optimizare SEO tehnică sau prin pagina de contact.

Surse și lectură suplimentară

Întrebări frecvente

Întrebări frecvente

Un redirect 301 transmite toată autoritatea paginii vechi?

Google folosește un redirect permanent ca indicator că destinația trebuie să fie adresa canonică, iar semnalele paginii vechi se consolidează, în general, pe noua adresă. Nu există însă garanția unui transfer integral: dacă destinația e diferită ca temă, semnalele nu se potrivesc și poți pierde din vizibilitate.

Cât timp trebuie să păstrez redirecturile?

Cât mai mult posibil. Pentru mutări de site, documentația Google recomandă să le păstrezi cât mai mult timp, în general cel puțin un an, iar linkurile externe și bookmark-urile vechi continuă să existe mult după. Dacă un redirect nu te costă nimic, nu există motiv să-l ștergi; șterge-l doar după ce ai verificat că nu mai primește trafic.

Pot redirecționa toate paginile vechi către pagina principală?

Nu este recomandat. Pentru utilizator și pentru Google, o pagină principală nu răspunde la ce căutau, iar Google poate trata astfel de redirecturi ca soft 404. Redirecționează către cea mai apropiată pagină echivalentă. Dacă nu există una, mai bine întorci 404 sau 410.

Ce este un lanț de redirecturi și cum îl repar?

Este situația în care A trimite la B, iar B la C. Fiecare pas adaugă întârziere și o șansă de eroare. Repararea înseamnă să actualizezi regula astfel încât A să trimită direct la C și să corectezi linkurile interne, ca să indice adresa finală.

Când se folosește 307 sau 308 în loc de 302 sau 301?

Codurile 307 și 308 păstrează metoda HTTP: o cerere POST rămâne POST după redirect, spre deosebire de 301 și 302, unde unii clienți o schimbă în GET. Pentru pagini obișnuite, 301 și 302 sunt suficiente; 307 și 308 contează în API-uri și formulare.

Serviciul asociat

SEO tehnic & viteză

Vezi serviciul →

Hai să creștem traficul organic al site-ului tău

Trimite-ne adresa site-ului și îți răspundem cu o analiză inițială gratuită și o strategie concretă de optimizare SEO — fără obligații.